Manual Germinare Seminte Trandafir 3m5h37

Manual Germinare Seminte Trandafir Nume latin: Rosa Rugosa Nume englezesc:Trandafir Rugos, Trandafir japonez, Trandafir Ramanas Culoare:Negru deschis,Negru,Albastru Deschis,Albastru Inchis,Mov,Rosu etc. Aceste varietati de culoare sunt obtinute prin modificari genetice, astfel planta ce va iesii din seminte va avea o culoare unica si complexa.

Descriere Generala: Creste cel mai bine in soare puternic Majoritatea trandafirilor infloresc pentru o scurta perioada de timp, dar trandafirii Rosa Rugosa infloresc toata vara. Este cea mai rezistenta si mai bine cunoscuta pentru performantele florilor frumos mirositoare, cu ingrijire scazuta, si o rezistenta la boli si daunatori foarte mare. Aceasta specie poate fi incrucisata usor cu multe alte specii de trandafiri si este apreciata de crescatori pentru rezistenta considerabila la bolile: trandafirul ruginiu (rugina trandafirului) si trandafirul cu pata neagra (pata neagra a trandafirului). De altfel este extreme de tolerant la sarea de drum, ceea ce o face sa fie perfecta pentru un gard viu inflorit pentru a impiedica ca oamenii sa nu calce pe proprietatea dumneavoastra, ca si gard sau ca si o delimitare(granita) de o culoare frumoasa.

Instructiuni de insamantare Stratificati la rece semintele la o temperature de 4°C timp de la 90 pana la 120 de zile pentru a pregati semintele pentru germinare. Dupa stratificarea semintelor,acestea pot fi plantate in orice perioada a anului.Aceasta specie este usor de crescut, desi cheia succesului este solul bine drenat si solul usor acid. Este extrem de toleranta la sare si poate creste foarte bine in nisip. Aici va vom invata o metoda usoara de a pune semintele la germinat: Nota:doar pentru semintele mai mari, pentru cele mici recomandandu-se plantarea mai multora intr-un grup Aceasta metoda face ca semintele sa germineze mai repede decat prin metoda traditionala.

Temperatura germinatiei 20°-25°C

Germinatie 20-30zile

Temperatura potrivita 22°-25°C

Sezon de plantare Noiembrie -martie

Sezon de inflorire MaiNoiembrie

Inflorire 45 zile

Gasiti un recipient de plastic sau sticla precum cea din imagine si un servetel gros.

Puneti servetelul pe fundul recipientului precum in imagine.

Se toarna apa pe servetel, acesta fiind umed si nu acoperit de apa.Atentie! Apa trebuie sa fie fierta si ulterior racita pentru a evita aparitia mucegaiului pe servetel.

Puneti semintele pe servetel si lasati un anumit spatiu intre seminte, deoarece acestea se vor umfla.

Scrieti pe niste hartiute numele semintelor , culoarea si data , apoi introduceti recipientul intro punga de tipul ZipLock.

Acum puteti pune semintele la umbra.

In fiecare zi , deschideti pentru 1 ora punga pentru ca semintele sa primeasca aer proaspat.Astfel puteti verifica starea semintelor.

Cand semintele germineaza, puneti-le intr-un sol ce se dreneaza usor si udati-le.

Nascuta din fecundarea ovulului, organ reproductiv femel al vegetalelor, samanta este mijlocul de raspandire (propagare) natural al plantelor. Ea contine un embrion capabil de a forma radacina, tulpina, frunzele si toate partile unei plante asemanatoare celei care a produs-o, cat si rezervele nutritive necesare acestei evolutii. Totusi evolutia ramane latenta atat timp cat samanta este pastrata fara apa. Semanatul consta in depunerea samantei in pamant asigurandu-i umiditatea potrivita si temperatura suficienta pentru a declansa germinatia, primul stadiu de formare al noii plante care o va procrea. Cu cat semintele sunt mai fine cu atat ele trebuie sa fie infipte mai putin in pamant. Practic e suficient ca ele sa fie acoperite cu pamant 2-3 ori grosimea lor sau doar cativa milimetri pentru cele mai fine. In acest ultim caz este de preferat sa le acoperiti cu pamant cernut, nisip sau turba decat cu pamant deoarece exista riscul sa impiedice incoltirea formand o crusta dura. Apoi udati in mod regulat pentru a declansa germinatia. Udarea trebuie sa fie facuta in ploaie fina cu ajutorul unei stropitoare adaptata sau cu o instalatie profesionala de micro-aspersiune de joasa presiune, eventual programata de programator de udare.

Conditii pentru a reusi semanatul : - o buna umiditate : mediul de crestere trebuie sa fie constant umed la atingere.Evitati o umidiatate excesiva care sufoca semintele, sau le expune parazitilor subterani. - o buna temperatura : ea difera in functie de specie.Cele originare din zone cu clima temperata se multumesc cu temperaturi de 6-8° (Morcov, Varza, Salata, Albastrea, Delphinum, etc) , pe cand specile din regiunile tropicale au nevoie de cel putin 12-15° si adesea mai mult (fasolea, rosia, begonia, petunia). Semanatul de primavara direct in pamant nu trebuie facut decat intr-un sol bine incalzit. O samanta care ramane latenta lipsita de caldura poate muri si, daca ea incepe sa germineze, ea nu poate fi decat o planta plapanda. Semanatul in rasadnite Se utilizeaza pentru specile delicate, cu seminte fine si in special pentru toate semanaturile in pepiniera de efectuat la cald. Se face in recipiente al caror fund este gaurit pentru a permite evacuarea apei in exces. Bacurile deja folosite vor fi spalate pentru eliminarea germenilor de boli.

Realizarea semanatului Prevedeti un « strat drenant » (pietris sau cioburi de olarie) si presarati 1-2 cm de pamant putin descompus. Umpleti apoi cu un amestec de pamant umed si tasati cu o scandurica ; nivelul trebuie sa fie la 1,5 cm sub margine. Adaugati din nou un strat de 5 mm de pamant fin care va constitui patul semintelor.Tasati usor din nou pentru a nivela perfect suprafata. Semanati prin imprastiere, intr-un mod cat mai regulat posibil, utilizand un saculet sau un carton subtire pliat in doua in loc de semanatoare. Puteti, de asemenea, daca semintele sunt suficient de mari, sa semanati in brazda de 3-5 mm adancime la intervale de 2 cm trasate in pamant cu ajutorul varfului unei baghete. Acoperiti din nou cu putin pamant fin semintele cu un strat echivalent cu dublul grosimea lor si tasati pentru ultima oara. Udati rasadnita pana la doua treimi din inaltimea sa intr-o chiuveta timp de cateva zeci de minute, timp necesar pentru ca pamantul sa se imbibe prin capilaritate. Acoperiti apoi cu un geam care va fi intors in fiecare zi pentru a elimina stropii de apa care rezulta din urma condensului.. Udati putin in ploaie fina pana la germinatie, doar daca suprafata se usuca, utilizand o stropitoare adaptata sau un pulverizator. Indata ce cresterea se manifesta direct, incepeti sa aerisiti si sa puneti rasadnitele la lumina pentru a evita ofilirea, dar nu le expuneti totusi in plin soare care ar putea provoca arsuri.

Daca rasadnitele sunt in casa, dispuneti semanaturile cat mai aproape de fereastra si intoarceti-le in fiecare zi un semi-tur pentru a compensa efectul de iluminare lateral care tinde sa atraga plantuta spre lumina zilei. Cand cresterea este completa, scoateti definitiv placa de sticla si udati zilnic in functie de nevoi.

Repicarea in rasadnita Ca si rarirea, repicarea permite sa li se dea plantelor prea dese spatiul vital necesar fiecareia. Aceasta consta in a le transplanta la distanta convenabila dupa ce le ati scos cu precautie. Va fi realizata cand plantutele sunt in stadiul cu 2 frunze, plantele sufera mai putin aceasta operatie cu cat ele sunt mai tinere. Pentru a nu le vatama prindeti-le intre doua varfuri ale unei furci mici (taiata intr-o lamela de lemn) sau intr-un mod delicat cu mana. Un mini plantator in forma de creion va servi la rascolirea pamantului pentru a degaja radacinile lor si a face o noua groapa care le va primi pe acestea. Pregatiti rasadnita ca pentru semanat dar utilizand un amestec de pamant mai nutritiv, de exemplu :1/2 pamant de frunze,1/4 pamant de gradina, 1/4 turba sau inca un compost. Repicati tinerele plante in grupari la spatii de 2-3 cm, dar eliminati-le pe cel ofilite, diforme dintr-un motiv sau altul, sau al caror mugur este atrofiat.Cele mai bune sunt cele care sunt scurte si indesate chiar daca acestea sunt cele mai mici. Dupa repicare, udati pentru a intari pamantul in jurul radacinilor. Pe o perioada de cateva zile , inchideti rasadnitele si umbriti-le in scopul reducerii transpiratiei prin frunze. De indata ce plantele sunt pe punctul de a se deranja una pe alta, puteti sa le repicati a doua oara in pepiniera, la 6-8 cm distanta, chiar direct in solul pepinierei, sau sa le puneti individual in ghivece.Daca sunt suficient de puternice, ele vor fi plantate intr-un amplasament definitiv.

Semanatul in camp Diferitele metode de semanat sunt prezentate in paragraful care urmeaza. In toate cazurile, odata semantul efectuat acoperiti semintele cu pamant cu ajutorul unei greble si tasati cu dosul ei.

Semanatul la loc definitiv sau in pepiniera Semanatul la loc definitiv este utilizat pentru specile rustice si pentru cele care nu a transplantarea ( morcovul si alte »legume radacinoase », flori cataratoare, etc). Semanatul este efectuat in amplasament unde planta urmeaza toata vegetatia. Semanatul in pepiniera este realizat intr-un amplasamaent temporar, in aer liber sau sub adapost( incalzit sau nu), si va fi urmat de o transplantare a plantelor suficient dezvoltate.

Semanatul prin imprastiere Semanatul prin imprastiere consta in repartizarea semintelor pe sol fara o ordine particulara, dar intr-un mod cat mai regulat posibil. Aparent simplu, semanatul prin imprastiere cere totusi un minim de experienta pentru a fi complet reusit. In afara de cazul particular al gazonului, nu va recomandam aceasta metoda pentru culturile de camp pentru ca, daca semanatul este prea dens, plantele se vor deranja repede una pe alta si ingrijirile (rarirea. Ierbicidarea) sunt dificil de efectuat. El determina de asemenea o risipa inutila de seminte.

Semanatul in linie (brazda) Consta in depunerea semintelor in mici brazde proportionale cu marimea semintelor. Brazdele sapate cu varful unei sapaligi sau extremitatea unei cozi. Semanatul imprastiat pe rand

larg destinat legumelor radacinoase sau bulbilor (sfecla, morcov, nap, ceapa, ridichii, etc,) este practicat pe o brazda cu fund plat de 8-10 cm latime si 2-3 cm adancime si pe acre sunt repartizate semintele.

Semanatul in cuiburi Se refera la specile cu dezvoltare mare care necesita spatii importante : mazare si fasole, pepene, castravete, flori cataratoare sau de talie inalta. In acest mod de semanare, semintele sunt depuse in gropi de adancime mica numite cuib, aliniate la intervale regulate. Deschizand cuiburile, este avantajos sa se traga pamantul pe partea de nord a gropii : semintele se gasesc astfel orientate spre sud si expunerea privilegiata poate anticipa cresterea cu mai multe zile.

Rarirea Semanatul facut in loc definitiv este aproape intotdeauna prea des ceea ce permite o proasta crestere si dezvoltarea parazitilor.De indata ce cresterea semanatului in brazda este asigurata, smulgeti toate plantele in exces in asa fel incat cele care raman sa fie correct spatiate pe fiecare rand. Pentru semanaturile in cuiburi (cu exceptia mazarii, fasolei, florilor cataratoare cultivate in tufe de mai multe plante), rariti de doua ori ca masura de precautie: eliminati in primul rand jumatate din plantele obtinute, apoi, 8 zile mai tarziu, efectuati selectia finala pastrand plantele cele mai frumoase din fiecare grupa. In scopul minimizarii consecintelor care apar prin smulgerea plantelor vecine, udati cateva ore inainte de operatiune. Rariti atunci cand solul este bine uscat, de preferinta seara sau pe timp noros, niciodata in plin soare. Udati apoi din belsug pentru a intari pamantul in jurul radacinilor.

Cresterea in ghivece Cresterea in ghiveci a plantelor obtinute prin insamantare prezinta principalul avantaj de a a avea fiecare musuroi individual : el va putea fi ulterior plantat cu toate radacinile sale fara a suferi un soc sau oprirea temporara a vegetatiei care determina smulgerea si adaptarea la un nou mediu. Ghivecele ofera de asemenea singurul mod de semanare in pepiniera, mai degraba decat la loc definitiv, pentru specile care nu tolereaza repicarea : Pepenele, castravetele, majoritatea florilor cataratoare, de ex. Esoltia, Portulaca, Mac, etc. Semintele lor sunt semanate cate 3-6 pe ghiveci si plantele sunt rarite sau nu, ca si la semanatul in cuiburi.

Alegerea ghivecelor si punerea in ghiveci Folositi de exemplu ghivecele din plastic dar nu intarziati prea mult plantarea, altfel radacinile se lovesc de peretele recipientului si o acopera formand o bariera densa si deasa prin care se transmit apoi foarte greu radicelele necesare pentru repicare.Planta se intareste si este supusa lincetarii vegetatiei care poate fi prejudiciabila. Ghivecele de turba presata elimina acest incovenient: inmuiata de apa, suprafata lor interioara se lasa patrunsa de radacinile care continua sa creasca spre exterior dupa plantare. Planta este pusa astfel la loc definitiv (care se descompune apoi in sol) fara a frana cresterea. Notati totusi doua precautii particulare: - Udati in mod regulat deoarece, odata uscata, materia lor ar deveni impenetrabila pentru radacini. - Inainte de a le pune pe sol sau pe tabla in sere, intindeti un film de plastic care impiedica radacinile de la baza sa se inradacineze in pamant.

Plantele tinere pot fi puse in ghivece, fie imediat dupa semanat daca acestea sunt suficient de puternice si cu crestere rapida (Tomate, craite), fie dupa prima repicare in rasadnita in caz contrar.

Insamantarea arborilor Anumite seminte de plante lemnoase se pastreaza bine la uscat : coniferele sau rasinoasele (cu exceptia cedrului si brazilor), plantele care apartin familiei de leguminoase (salcam, Arbre de Judée, Cytise, Févier, etc) ca si cateva specii ca mestecan, catalpa, Paulownia, etc Dar multe seminte isi pierd foarte repede capacitatea de germinatie ; este cazul semintelor grele (castane, nuci, ghinde) si a multor seminte usoare mici si deseori inaripate (frasin, carpen, artar, cedru, brad) si a celor cu sambure (par, mar). Celelalte, ca samburele de cires, piersic, etc si mai ales semintele in forma de oscior :maces, Cotoneaster, etc sunt continute intr-o invelitoare foarte tare care nu lasa sa iasa embrionul decat dupa ce au fost fragezite prin actiunea micro-organismelor solului cu o durata variabila. Se remediaza aceste incoveniente prin stratificare operatie care protejeaza semintele de uscare in timpul transformarii care va permite spargerea coajei. Ea este folosita chiar din recoltare sau la receptia semintelor. Pentru aceasta luati un ghiveci in fundul caruia veti dispune in primul rand pietris pentru drenaj, apoi un strat de 2-3 cm grosime de nisip de rau cernut. Presarati un pat subtire de seminte acoperiti din nou cu un strat de nisip apoi inca un strat de seminte si continuati pana la umplerea recipientului. Udati, inchideti cu un capac si ingropati tot sub un strat de 20 cm de nisip sau turba la baza peretului expus la nord. Perioada favorabila semanatului definitiv este in general primavara, epoca de intrare in vegetatie a speciei in cauza. In acest moment, multe specii au inceput deja germinatia si extremitatea radicelei iese in afara semintei. Semanati deci in pepiniera, in rasadnita in functie de marimea lor. Pornirea in vegetatie este variabila in functie de specie si apare uneori al doilea an ( Tisa, maces, etc.) Procentul de germinatie al specilor lemnoase este deseori slab si plantutele tinere deseori foarte fragile. Aveti grija sa le protejati de excesul de soare si repicati-le de indata ce incep sa se deranjeze una pe alta.